Zi de februarie. Derdelus. Viscol. Furtuna de zapada. Si atunci cind vreau sa o imbratisez iarna ma alunga, ma trimite acasa. Seara. Caut printre poeti, caut prin niste notite vechi. Indeletnicire placuta de simbata seara. Gasesc – mereu intimplator – niste date. Ma duc spre Geo Bogza. Rezonante stranii: parca nu l-am citit niciodata, parca habar n-aveam de existenta lui. Numele sau imi spune ceva, imi suna cunoscut… Sa fi trecut asa de mult timp?… Déjà vu? Privesc spre bucata de raft: un brat de Geo Bogza. „Cartea Oltului?… Nu, mai bine niste… invective. Pina si obscenitatea era altfel. Nu era xxx, era poezie… Poeta Ana Blandiana a spus undeva: „Tanara generatie a descoperit dragostea fizica, dar nu face legatura cu Geo Bogza; nu din rautate, ci din ignoranta nu stie ca America a fost deja descoperita. Mda… America a fost descoperita de mult si toata lumea are senzatia ca o descopera astazi. Si nu mai e vorba doar despre… minora pornografie sau… poezie. Nici macar despre… blogopoezie. Nici macar despre… Bob Marley.
end.
