Mic dejun la Tiffany – Truman Capote

Aceasta carte este despre incursiunea in trecut, despre tresariri la gandul celor ce au fost, despre personaje pentru care, oricat de mult timp ar trece, anumite lucruri raman ca si cum s-ar fi intamplat ieri. In urma cu 15 ani Fred, sau personajul principal masculin, o intalneste pe Holly, o prezenta feminina fermecatoare, charismatica, dar in acelasi timp o visatoare incurabila care aproape da in nebunie (dupa cum spune o prezenta masculina din viata ei – e o ticnita). Ea insasi isi semneaza cartea de vizita cu Holly Golightly – Calatoare. Sentimentele lui Fred in ceea ce o priveste pe Holly sunt ca un amalgam: o admira, o dispretuieste uneori, e furios cand nu-i acorda atentie, are impresia ca e indragostit de ea, etc.  Isi dezvolta o pasiune bolnavicioasa (ca multi alti barbati de altfel – gratia incantatoarei Holly atrage multe priviri, multi admiratori, dar si multe necazuri) pentru ea, astfel incat face tot posibilul sa o ajute, indiferent ca ea ii cere sau nu asta. Pe tot parcursul lecturii nu mi-am putut-o scoate din cap pe Hepburn, una din cele mai frumoase actrite de la Hollywood. Cat despre carte, e o lectura foarte usoara, de 2-3 ore. Desi cartea nu este o capodopera a literaturii, este placuta si mai ales, fara doar si poate, va veti indragosti iremediabil de Holly. In film lucrurile stau putin altfel… Nonsalanta Holly, interpretata de Audrey Hepburn aduce pe ecrane unul din cele mai minunate roluri ale cinematografiei. Mondena, in cautarea unei casnicii profitabile, Holly nu numai ca respinge orice gest alt intimitatii din partea lui Paul (aflam astfel si numele tanarului scriitor), dar incearca sa para ca nu-i pasa. Lucrurile insa nu pot ramane asa, astfel ca filmul schimba tot ceea ce nu a reusit sa faca nuvela: schimba aspecte ale cartii, detalii si chiar finalul. Eu una ma bucur ca s-a intamplat asa, deoarece m-ar fi durut sufletul ca acel cotoi frumos si roscat sa ramana pe strazile New York-ului sau in grija altcuiva…