bookland

Azi s-a deschis targul de carte Bookland. Nu stiu daca s-a vrut un experiment gen cultura la mall si shoppingul de carte. Un joint venture intre edituri si firme de haine/pantofi/cosmetice, intre carti si luxury products. Un fel de maxi product placement cu o crema hidratanta in detaliu si un raft plin de carti in planul doi (se poate incerca si cu o carte in plan apropiat si niste manechine intolite in Lee Cooper in fundal). Bookland-ul de azi imi pare cate ceva din toate astea, intr-un talmes balmes de balci luxos. E pranz, prima zi de targ si ma plimb impreuna cu alti gura-casca, pe bulevardul AFI. Decorat central cu standuri de carti si reprezentanti de editura cu aer plouat si vag resemnat. Din difuzoare explodeaza o reclama la noul restaurant indian deschis in incinta mallului, apoi o alta cu promotii la incaltaminte Nexus. Dintr-un difuzor mai indepartat se tanguie No Mercy Please don’t go, iar dinspre patinoarul artificial si zona de food bubuie un clubbing asurzitor, foarte prielnic la digestie. Un baietel linge o inghetata la cornet, are degetele pline de sirop vernil. Pe neasteptate, se smulge din mana maica-sii, napustindu-se spre unul dintre standuri.   -         Stai sa-ti termini inghetata! striga exasperata femeia. Complet inutil, de altfel. Baietelul a ajuns langa raft si intinde mana… nu spre o carte (ce credeai?), ci spre mouse-ul unui laptop. Supraveghetoarea, doi pasi incolo, studiaza o crema de fata. -         Nu ai voie acolo! ii striga pustiului. -         Are si jocuri? intreaba al mic, morfolindu-si inghetata care i se scurge deja pe barbie. In dreptul unui alt stand, o supraveghetoare imi intinde un pliant, vorbind in acelasi timp la mobil. O doamna cotrobaie cocosata prin raftul de jos, in cautarea vreunui titlu. -         Aveti vanzare? intreaba curioasa femeia. Vanzatoarea incheie conversatia telefonica si da din mana a lehamite. -         Da’  e abia prima zi, comentez eu. O sa aveti si o noapte alba, concerte, distractie, zic mai in gluma, mai in serios. -         Mi-e si groaza… spune fata de la editura. -         Cam mult zgomot aici. Cautam ceva, da’ am uitat… comenteaza doamna, desdoindu-se si departandu-se catinel. O pustoaica si-a cumparat o carte. Uraaaa! Un cameraman si o reporterita o prind la inghesuiala intre doua rastele ticsite cu volume. -         Ai cumparat o carte, vad… -         … Mda… -         Cum ti se pare targul de carte din AFI? -         Pai… e bine. M-am intalnit la Mc cu niste prieteni si pe urma am venit aici sa-mi caut niste adidasi… si mi-am luat o carte. Aha, deci asta-i ideea de salvare a cartilor. Iti cumperi o toala-o crema-un gablont-un hamburger si-ti mai iei si-o carte. Daca vrei. S-ar putea ca Bookland-ul sa prinda si sa fie un succes (de box office), asa cum prevestea metropotam. Pe de alta parte, parca inclin mai mult spre cultura care, iesind din (ne)linistea spirituala a spatiului ei, coboara in strada. Sau circula cu metroul. Sau se agata de vreo bara in RATB. Democratizare, adica. Nu cocalarizare. Bookland – de gustibus…